Macbeth- William Shakespeare

"...and nothing is

But what is not."

"Art thou afeard

to be the same in thine own act and valour

as thou art in desire?"

"Infirm of purpose!

Give me the daggers: the sleeping and the dead

are but as pictures: 'tis the eye of childhood

That fears a painted devil."

"Had I but died an hour before this chance,

I had lived a blessed time; for, from this instant,

There's nothing serious in mortality."

"Double, double, toil and trouble;

Fire burn, and cauldron bubble."

"By the pricking of my thumbs,

Something wicked this way comes."

"...where nothing

But who knows nothing, is once seen to smile"

"She should have died hereafter;
There would have been a time for such a word.
To-morrow, and to-morrow, and to-morrow,
Creeps in this petty pace from day to day
To the last syllable of recorded time,
And all our yesterdays have lighted fools
The way to dusty death. Out, out, brief candle!
Life's but a walking shadow, a poor player
That struts and frets his hour upon the stage
And then is heard no more: it is a tale
Told by an idiot, full of sound and fury,
Signifying nothing."

"I 'gin to be aweary of the sun,

And wish the estate o' the world were now undone."

Sarmanul Dionis- Mihai Eminescu

"Câți oameni sunt într-un singur om? Tot atâția câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopții. Și dac-ai mări acea picătură, să te poți uita în adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare — o lume, fiecare cu țări și popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea — un univers într-o picătură trecătoare."

"— În șir, răspunse Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu. De aceea oamenii au o simțire întunecată pentru păstrarea și mărirea neamului lor. Sunt tot ei cei care renasc în strănepoți... Și asta-i deosebirea între D -zeu și om. Omul are-n el numai [în] șir ființa altor oameni viitori și trecuți. D-zeu le are deodată toate neamurile ce or veni și ce au trecut; omul cuprinde un loc în vreme. D-zeu e vremea însăși, cu tot ce se-ntâmplă-n ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, ori asemenea roții ce deodată cuprinde toate spițele, ce se-ntorc vecinic. Și sufletul nostru are vecinicie-n sine — dar numai bucată cu bucată. Închipuiește-ți că pe o roată mișcată-n loc s-ar lipi un fir de colb. Acest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata învârtindu-se, dar numai în șir, pe când roata chiar în aceeași clipă e în toate locurile cuprinse de ea."

"— Aș voi să văd fața lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea.
— Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și în zadar îl cauți, zise îngerul serios."

"Moartea-i un moment, desperarea e timp — o asemenea simțire este iadul."

"Dumnezeu de-ar fi fost și-ar fi uitat universul, spre a căuta un altul în ochii ei albaștri; de-ar fi găsit, nu se știe, ... căutarea ar fi durat vecinic."

"Nu cumva îndărătul culiselor vieții e un regisor a cărui existență n-o putem explica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți care, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjură fondalul și reapar iarăși? Nu este oare omenirea istoriei asemenea unei astfel de armate ce dispare într-o companie veche spre a reapărea în una nouă, armată mare pentru individul constituit în spectator, dar același număr mărginit pentru regizor. Nu sunt aceiași actori, deși piesele sunt altele? E drept că după fondal nu suntem în stare a vedea. — Și nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă care să ni se pară ca reminiscențele unui om ce de mult nu mai este?"

King Lear- William Shakespeare

Cuvintele lui I. Teodoreanu imi rasunau in minte incontinuu si de asta am ales cartea, dar inca sunt nelamurita ce e cu citatul si cu mana intinsa a regelui. Anyone?

"Anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa ei cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa, ca a regelui Lear."

-------------------------------------------------------------------

"He that has and a little tiny wit,-

With hey, ho, the wind and the rain, -

Must make content with his fortunes fit,

For the rain it raineth every day."

" 'Tis the times' plague, when madmen lead the blind."

" O, let me kiss that hand!

- Let me wipe it first; it smells of mortality."

"[...] and we'll talk with them too,

Who loses and who wins; who's in, who's out;

And take upon's the mystery of things,

As if we were God's spies."