Mitul lui Sisif- Albert Camus (I)

"Nu exista decat o problema filozofica cu adevarat importanta: sinuciderea. A hotari daca viata merita sau nu sa fie traita inseamna a raspunde la problema fundamentala a filozofiei."

"A te omori inseamna, intr-un sens, si ca in melodrama, a marturisi. A marturisi ca esti depasit de viata sau ca nu o intelegi."

"Continuam sa facem gesturile pe care ni le comanda existenta, pentru multe motive, dintre care primul e obisnuinta. A muri din propria vointa presupune a fi recunoscut, fie si numai instinctiv, caracterul derizoriu al acestei obisnuinte, absenta oricarei ratiuni profunde de a trai, caracterul nesabuit al zbuciumului cotidian."

"Se citeaza adesea, in deradere, numele lui Schopenhauer, care facea elogiul sinuciderii in fata unei mese imbelsugate. Nu-i nimic de ras in asta. Modul acesta de a nu lua tragicul in serios nu-i chiar atat de grav, dar el il defineste pana la urma pe om."

"Oboseala se afla la capatul faptelor unei vieti masinale, dar ea inaugureaza in acelasi timp miscarea constiintei. Ea o trezeste si provoaca urmarea. Urmarea, adica intoarcerea inconstienta in lant sau trezirea definitiva. Dupa trezire vine, cu timpul, consecinta ei: sinuciderea sau vindecarea."

"Ostilitatea primitiva a lumii urca spre noi prin milenii. Timp de o clipa nu o mai intelegem, pentru ca timp de o secole n-am inteles decat figurile si desenele in care o inscrisesem, pentru ca de acum inainte nu mai avem puterea sa uzam de acest artificiu. Lumea ne scapa pentru ca redevine ea insasi. Decorurile mascate de obisnuinta redevin ceea ce sunt. Se indeparteaza de noi."

"Daca omul ar sti ca si universul poate sa iubeasca si sa sufere, ar fi impacat. Daca gandirea ar descoperi in oglinzile schimbatoare ale fenomenelor relatii eterne care sa le poata rezuma si care sa se rezume pe ele insele intr-un principiu unic, am putea vorbi de o fericire a spiritului in fata careia mitul preafericitilor n-ar fi decat o plasmuire ridicola. Aceasta nostalgie dupa unitate, aceasta sete de absolut ilustreaza miscarea esentiala a dramei umane."

"Daca ar fi sa se scrie singura istorie semnificativa a gandirii omenesti, ar trebui alcatuita aceea a pocaintelor ei succesive si a neputintei ei."

"Imi pot pune inima la incercare si aflu ca exista. Lumea aceasta o pot atinge si aflu, de asemenea, ca exista. Aici se opreste stiinta mea, tot restul e constructie."

"In psihologie, ca si in logica, exista adevaruri, dar nu adevarul."

"Totul este astfel ordonat incat sa poata lua nastere acea pace otravita pe care o da nepasarea, somnul inimii sau renuntarile mortale."

"Spuneam ca lumea e absurda, dar ma grabeam. Tot ceea ce se poate spune este ca lumea nu-i in ea insasi rationala. Absurda insa este confruntarea dintre acest irational si aceasta nemarginita dorinta de claritate a carei chemare rasuna in strafundurile omului."

"Cel care traieste sub acest cer de plumb nu are de ales decat intre a fugi sau a ramane. Vreau sa stiu cum se fuge de aici sau de ce se ramane."

"Pe planul inteligentei, absurdul nu este in om (daca o astfel de metafora ar putea avea vreun sens), nici in lume, ci in prezenta lor comuna. Pentru moment, el e singura legatura care-i uneste."

"Unicul dat este pentru mine absurdul. Problema este de a sti cum se poate iesi din el si daca sinuciderea se deduce in chip necesar din aceast absurd. [...] Ducand pana la capat aceasta logica absurda, trebuie sa admit ca lupta aceasta presupune absenta totala de speranta (ceea ce nu are nicio legatura cu disperarea), refuzul continuu (care nu trebuie confundat cu renuntarea) si insatisfactia constienta (ce nu poate fi asimilata nelinistii juvenile). [...] Absurdul nu are sens decat in masura in care nu consimti la el."

"Din clipa in care notiunea de absurd se transforma intr-o trambulina pentru eternitate, ea nu mai are niciun raport cu luciditatea umana. Absurdul nu mai este acea evidenta pe care omul o constata fara sa consimta la ea. Lupta este eludata. Omul asimileaza absurdul si, in aceasta comuniune, ii nimiceste acel caracter esential care este opozitie, sfasiere si divort."

"Absurdul, care este starea metafizica a omului constient, nu duce la Dumnezeu."

"A cauta ceea ce e adevarat nu inseamna a cauta ceea ce ai dori sa gasesti. Daca, pentru a scapa de intrebarea inspaimantata: "Ce-i oare viata?", trebuie, la fel ca magarul, sa te hranesti cu trandafirii iluziei, spiritul absurd, decat sa se resemneze la minciuna, prefera sa adopte fara sa ezite raspunsul lui Kierkegaard: "disperare". La urma urmei, un suflet hotarat o va scoate la capat chiar si asa."

"Tema irationalului, asa cum este ea conceputa de existentialisti, este aceea a ratiunii care se intuneca si se elibereaza negandu-se. Absurdul, in schimb, e ratiunea lucida care-si constata limitele."

"Pana acum, important era sa stim daca viata, pentru a fi traita, trebuie sa aiba un sens. Acum, dimpotriva, apare limpede ca ea va fi cu atat mai bine traita, cu cat nu va avea nici un sens."

"Contrariul sinucigasului este condamnatul la moarte."

"Nu exista spectacol mai frumos decat cel al inteligentei in lupta cu o realitate care o depaseste. Spectacolul orgoliului uman este inegalabil. Toate incercarile de a-l deprecia raman zadarnice. Aceasta disciplina pe care spiritul si-o dicteaza siesi, aceasta vointa pe care singur si-a faurit-o, aceasta confruntare are in ea ceva puternic si ciudat. A saraci o realitate a carei inumanitate face maretia omului inseamna a-l saraci si pe aceasta. Inteleg atunci de ce doctrinele care-mi explica totul, in acelasi timp ma slabesc. Ele ma descarca de povara propriei vieti, pe care totusi trebuie s-o port singur."

Caderea- Albert Camus

"Cand ai meditat vreme indelungata asupra omului, fie obligat de meserie, fie din vocatie, ti se intampla uneori sa te simti cuprins de-o adevarata nostalgie pentru primate. Caci ele, cel putin, n-au ganduri ascunse."

"Intotdeauna am fost de parere ca doua sunt patimile de care sufera concetatenii nostri: ideile si desfraul."

"Ma bucuram de propria mea fire, si noi stim cu totii ca asta-i fericirea adevarata, desi, pentru a ne linisti reciproc, ne prefacem uneori a osandi aceasta placere sub numele de egoism."

"Dar stiti de ce suntem intotdeauna mai drepti si mai generosi cu mortii? Pentru o pricina foarte simpla! Nu le mai suntem datori cu nimic."

"Se plictisea, asta era totul, se plictisea, ca majoritatea oamenilor. De aceea isi faurise cu buna stiinta o viata plina de complicatii si drame. Fiecare vrea neaparat sa i se intample ceva: asa se explica cele mai multe dintre legamintele omenesti. Fiecare vrea sa i se intample ceva, chiar daca acel ceva inseamna servitute fara dragoste, razboi sau moarte. Traiasca, asadar, inmormantarile."

"Daca hotii si codosii ar fi mereu si pretutindeni condamnati, oamenii cinstiti s-ar crede cu totii si intotdeauna nevinovati, draga domnule. Si, dupa parerea mea, tocmai asta nu trebuie sa se intample. Altminteri, am avea de ce rade."

"Esential e sa e sa te poti infuria fara ca celalalt sa aiba dreptul sa-ti raspunda. "Un copil nu-i raspunde tatalui sau!"- cunoasteti formula. Intr-un sens e o formula ciudata. Cui i-ai putea raspunde in lumea asta daca nu celui pe care-l iubesti?"

"Trebuie totusi ca cineva sa aiba ultimul cuvant. Altminteri oricarui argument i se poate opune un altul si discutia nu s-ar mai termina niciodata. Puterea, dimpotriva, le rezolva pe toate."

"Tocmai pentru ca nu eram romantic, dadeam firilor romantioase cele mai temeinice pricini de visare. Caci prietenele noastre seamana toate intr-o anume privinta cu Bonaparte: isi inchipuie ca vor castiga batalia pe care toata lumea a pierdut-o."

"Cum stiu ca n-am prieteni? E cat se poate de simplu: am descoperit ca n-am prieteni in ziua in care m-am gandit sa ma omor spre a le juca o farsa zdravana, spre a-i pedepsi, intr-un anume sens. Dar m-am pomenit ca n-aveam pe cine pedepsi. Cativa ar fi fost surprinsi; dar nimeni nu s-ar fi simtit pedepsit."

"Numai propria-ti moarte ii convinge pe oameni de temeinicia motivelor tale, de sinceritatea ta, de adancimea suferintei tale. Atata vreme cat traiesti, cazul tau e indoielnic, n-ai dreptul decat la scepticismul lor. [...] Ca sa nu mai fii indoielnic, trebuie sa nu mai fii, pur si simplu."

"Important este sa te strecori si, mai cu seama, sa eviti judecata. N-am spus sa eviti pedeapsa. Caci pedeapsa fara judecata se indura mai usor."

"Ne incredintam rare ori tainele celor mai buni decat noi. Pe acestia am vrea sa-i ocolim. Mai degraba le spunem ce avem pe suflet celor ce ne seamana si care ne impartasesc slabiciunile. Noi nu dorim decat sa fim deplansi si incurajati sa mergem pe drumul pe care am apucat. In fond, am vrea sa nu mai fim vinovati si sa nu ne mai dam osteneala de a ne purifica. Nu avem nici destul cinism, nici destula virtute. Ne lipseste atat energia binelui cat si cea a raului."

"Nimeni, niciodata, nu va mai cunoaste adevarul in acea privinta, de vreme ce singurul care-l cunostea era tocmai mortul, care luase taina cu el in mormant. Aceasta ucidere absoluta a unui adevar imi dadea ameteli."

"Ma saturasem de stima lor, de vreme ce nu era generala, si cum ar fi putut fi generala, de vreme ce eu n-o puteam impartasi?"

"In desfrau nu te posezi decat pe tine insuti; iata de ce ramane indeletnicirea preferata a celor ce se iubesc pe ei insisi mai presus de orice."

"Nu-i nevoie de Dumnezeu nici pentru a crea vinovatia, nici pentru a pedepsi. Semenii nostri, ajutati de noi insine, ne sunt de ajuns. Vorbeati de Judecata de Apoi. Ingaduiti-mi sa rad cu respect. O astept fara teama. Caci am cunoscut lucrul cel mai rau: judecata oamenilor. Pentru ei nu exista circumstante atenuante si chiar in buna intentie vad o crima."

"La capatul oricarei libertati se afla o sentinta; iata de ce libertatea e o povara prea apasatoare,mai cu seama cand ai febra, sau cand esti nefericit, sau cand nu iubesti pe nimeni. Ah! dragul meu, pentru cine e singur, fara Dumnezeu si fara stapan, povara zilelor e ingrozitoare. Iata de ce trebuie sa ne alegem un stapan, Dumnezeu nemaifiind la moda. Cuvantul acesta, de altminteri, nu mai are niciun sens; nu merita, rostindu-l, sa risti sa-i scandalizezi pe cei din jur. Uitati-va la moralistii nostri, atat de seriosi, care-si iubesc atat de mult semenii; nimic nu-i deosebeste, in fond, de crestini, in afara de faptul ca nu predica in biserici."

"Rostiti cuvintele care, de ani de zile, rasuna neincetat in noptile mele, si pe care le voi spune, in sfarsit, prin gura dumneavoastra:"O, tanara fata, arunca-te inca o data in apa ca sa-mi dai inca o data putinta sa te salvez, pe tine si pe mine!" Inca o data... ce imprudenta! Sa presupunem, iubite maestre, ca ruga noastra s-ar implini. Ar trebui sa trecem la fapte. Brr...! Apa e atat de rece! Dar sa nu ne nelinistim! Acum e prea tarziu, va fi intotdeauna prea tarziu. Din fericire!"

Fata si reversul+ Nunta- Albert Camus

" Dar el era de parere ca-i mai bine sa le fii altora povara decat sa mori. Asta insa nu dovedea decat un singur lucru: ca, neindoielnic, el nu fusese niciodata o povara pentru ceilalti."

"Dar orice chip, pentru a-ti vorbi, trebuie sa sufere o innoire. Si ne plangem ca obosim prea repede cand, dimpotriva, ar trebui sa ne minunam cat de noua ni se pare lumea numai pentru ca, pentru un timp, am uitat-o."

"Nu-mi place sa cred ca moartea da intr-o alta viata. Pentru mine e o poarta inchisa. [...] Tot ce mi se propune incearca sa-l descarce pe om de povara propriei sale vieti."

"Contrariul unui popor civilizat este un popor creator."

"Ce l-ar mai putea tulbura pe cel ce nu asteapta niciun maine? Teologii docti au numit infern tocmai aceasta impasibilitate si aceasta maretie a omului fara speranta, acest prezent etern."

"Nimic nu-i mai zadarnic decat sa mori din dragoste. Pentru dragoste trebuie sa traiesti."

"Lumea e minunata si in afara ei nu exista mantuire. Ea ma invata marele adevar ca spiritul, si nici chiar inima, nu inseamna nimic. [...] Ea ma duce pana la extrema limita. Ma neaga fara manie. In seara care se lasa peste campia florentina, ma indreptam catre o intelepciune in care totul era dinainte cucerit."

"Caci inteleptul, ca si idiotul, exprima putin."

Ciuma- Albert Camus

"Concetatenii nostri nu erau unii mai vinovati decat altii, ei uitau sa fie modesti, atat tot, si credeau ca totul mai era posibil pentru ei, ceea ce presupunea ca flagelurile nu erau posibile. Ei continuau sa faca afaceri, proiectau calatorii si aveau pareri. Cum sa se fi gandit la ciuma care suprima viitorul, deplasarile si discutiile? Ei se credeau liberi si nimeni nu va fi vreodata liber atata timp cat vor exista flageluri."

"Cand ai facut razboiul, de-abia mai stii ce este un mort. Si cum un om mort nu inseamna ceva decat daca l-ai vazut mort, o suta de milioane de cadavre semanate de-a lungul istoriei nu sunt in inchipuire decat un fum."

"Mila te oboseste cand este nefolositoare."

"[...] ii spusese lui Tarrou ca desigur Dumnezeu nu exista, pentru ca, in caz contrar, preotii ar fi inutili."

"Raul care este in lume provine aproape intotdeauna din ignoranta, si bunele intentii, daca nu sunt luminate de constiinta, pot sa faca tot atatea stricaciuni ca si rautatea. Oamenii sunt mai curand buni decat rai si, in realitate, nu asta e problema."

"-Omul nu este o idee, Rambert.

-Este o idee, si inca o idee goala, incepand din momentul in care renunta la iubire."

"Acum stiu ca omul este capabil de fapte mari. Dar daca nu este capabil de un sentiment mare, atunci el nu ma intereseaza."

"Trebuie s-o spunem, ciuma rapise tuturor puterea iubirii si chiar a prieteniei. Caci iubirea cere putin viitor, iar pentru noi nu mai existau decat clipe."

"Ati observat, mi-a spus el, ca bolile nu pot fi cumulate? Sa presupunem ca aveti o boala grava sau nevindecabila, un cancer serios sau o tuberculoza teapana, n-o sa va imbolnaviti niciodata de ciuma sau de tifos, e imposibil. De altfel, asta e valabil si mai departe, deoarece n-am vazut niciodata un canceros murind intr-un accident de automobil."

"Si in cele din urma iti dai seama ca nimeni nu este cu adevarat in stare sa se gandeasca la cineva, fie chiar si in cea mai rea dintre nenorociri."

"Pentru ciumati, somnul oamenilor este mai sfant decat viata. Nu trebuie impedicati oamenii cumsecade sa doarma. Ar insemna sa dai dovada de prost-gust, si bunul-gust consta in a nu insista, toata lumea stie asta."

"Dar tot asteptand sfarsesti prin a nu mai astepta, si tot orasul nostru era fara viitor."

Strainul- Albert Camus

[Meursault despre avocatul lui] "Mi s-a parut foarte cumsecade si, in totul, simpatic, in ciuda catorva ticuri nervoase care-i strambau gura. La plecare era cat pe ce sa-i intind mana, dar mi-am adus aminte la timp ca omorasem un om."

"Fara indoiala, tineam mult la mama, dar asta nu insemna nimic. Toti oamenii sanatosi dorisera mai mult sau mai putin moartea celor pe care-i iubeau."

"[judecatorul] Mi-a spus ca e imposibil, ca toti oamenii cred in Dumnezeu, chiar si cei care isi intorc fata de la el. Asta era convingerea lui si, daca ar ajunge vreodata sa se indoiasca de asta, viata lui n-ar mai avea nici un sens."

"Si la capatul acelor unsprezece luni cat a durat instructia, eram aproape mirat, pot sa spun, ca nu ma bucurasem niciodata de altceva decat de aceste clipe rare in care judecatorul ma ducea pana la usa cabinetului sau, batandu-ma pe umar si spunandu-mi prieteneste: "Gata pentru astazi, domnule Antichrist."

"...cu o asemenea izbucnire si cu o asemenea privire triumfatoare in directia mea incat, pentru prima oara de ani de zile, am simtit nevoia stupida sa plang pentru ca mi-am dat seama cat de mult ma urau toti acesti oameni."

"Si totusi, ceva se schimbase de vreme ce, o data cu asteptarea zilei de maine, am aflat, la intoarcere, celula mea. Ca si cum drumurile cunoscute, desenate pe cerurile de vara puteau tot atat de bine sa duca la inchisoare ca si la somnul nevinovat."

"Nu regretam prea mult fapta mea. Dar atata inversunare ma mira. As fi vrut sa incerc sa-i explic amical, aproape cu afectiune, ca eu nu fusesem niciodata in stare sa regret ceva cu adevarat."

"Cand mi se intampla ceva, prefer sa fiu de fata."

"Dar toata lumea stie ca viata nu merita sa fie traita. In fond, eu nu ignoram faptul ca a muri la treizeci de ani sau la saptezeci de ani nu are importanta deoarece, in mod firesc, in ambele cazuri, alti barbati si alte femei vor trai, si asta timp de mii de ani."