"Ce bine e sa stii cate ceva din lucrurile pe care le-a facut ea.""Sint Toti Anii Lumii O Lista A Evenimentelor Unei Sarbatori?""O, Doamne, Imi Plac Atat De Multe Lucruri Incat Va Dura Ani Sa Mi Le Iei Unul Cate Unul."
Sunday, March 27, 2011
Frumosii invinsi- Leonard Cohen
Cavalerul inexistent- Italo Calvino
"Maiestria de a scrie istorisiri sta in iscusinta de a scoate din putinul care se stie despre viata tot restul; dar odata sfarsita pagina, iti reiei viata dandu-ti seama ca ce stiai e, intr-adevar, mai nimic.""Mergea precum cel care nu vrea sa priveasca, dar stie ca este privit si crede ca trebuie sa arate ca si cum nu i-ar pasa, cand de fapt chiar ii pasa, dar intr-un alt fel decat ar putea pricepe ceilalti."
Ion- Liviu Rebreanu
"Vointa cea mare sint eu, precum e si vaca lui Ion sau cainele nostru, ori viermele ce se aseaza singur sub talpa mea ca sa-l strivesc, sau chiar bolovanul pe care-l izbesti cu piciorul, precum tot ce este, si cerul, si ceea ce este dincolo de cer si de stele, si dincolo de acest dincolo, mereu mana-n nesfarsitul nesfarsitului... Atunci? Viata singura stie ce vrea, sau poate pentru ca nu stie nici ea mi se pare ca stie... Unde merge ea e bine, caci merge tot inainte."
Monday, January 31, 2011
The grapes of wrath- John Steinbeck
"The hell with it! There ain't no sin and there ain't no virtue. There's just stuff people do. It's all part of the same thing. And some of the things folks do is nice, and some ain't nice, but that's as far as any man got a right to say."
"How can we live without our lives? How will we know it's us without our past?" [citatul asta mi-a amintit de ce a spus N.Stanescu, candva: "Omul e ceea ce-si aminteste despre el insusi intr-o anumita clipa", sau asa ceva.]
Tuesday, December 7, 2010
Abatorul cinci- Kurt Vonnegut
"Sa-mi dea Domnul puterea de a accepta ce nu pot schimba, curajul de a schimba ce pot si intelepciunea de-a pricepe ce pot si ce nu.
Printre lucrurile pe care Billy Pilgrim nu le poate schimba se numarau trecutul, prezentul si viitorul.""Toata lumea, socotea el, se reintorcea la varsta prunciei si toata omenirea, fara exceptie, complota biologic pentru a produce doua fiinte perfecte numite Adam si Eva."
"Eu sunt trafalmadorian si vad timpul in totalitatea lui, asa cum ar vedea cineva straturile geologice pe un perete din Muntii Stancosi. Totalitatea timpului trebuie luata ca atare. Ea nu se schimba, nu se supune nici avertismentelor si nici explicatiilor. Ea pur si simplu exista. Luati-o moment cu moment si veti constata ca, asa cum v-am spus, noi toti nu suntem decat niste insecte prinse in chihlimbar."
"Si nici pe fiintele umane trafalmadorienii nu le vad numai cu doua picioare. Le vad ca niste uriase miriapode- la un capat cu picioruse de bebelus si la celalalt, cu picioare de om batran."
"(despre cartile trafalmadorienilor) Nu exista nici inceput, nici mijloc, nici sfarsit; nu exista nici suspans, nici morala, nici cauze, nici efecte. Noi apreciem in cartile noastre adancimile mai multor momente minunate, vazute toate in acelasi timp."
"Toate clipele trecute, prezente si viitoare au existat si vor exista vesnic."
"In realitate, Evangheliile propovaduiau urmatoarea invatatura: Inainte de-a omori pe cineva, asigura-te ca respectiva persoana nu are relatii influente."
"La urma urmelor, una dintre principalele consecinte ale razboiului este aceea ca oamenilor li se taie elanul de-a mai deveni personaje principale."
Sunday, November 14, 2010
Sexul ciresilor- Jeanette Winterson
"Poate ca sunt cinic atunci cand spun ca rar se intampla ca cel iubit sa fie mai mult decat o forma data viselor celui indragostit.(...) Durerea apare atunci cand visele se schimba. Brusc, orasul vrajit dispare si te trezesti iarasi singur, in desertul batut de vanturi. Cat despre fiinta iubita, ea nu te-a inteles. Dar adevarul e ca nici tu nu te-ai inteles pe tine niciodata.""In Biblie, doar ingerii au aripi; noi, ceilalti, n-avem decat sa asteptam sa fim salvati.""Pentru fiecare calatorie facuta impreuna, mi-am insemnat si propria calatorie si mi-am desenat propria harta. Pe aceasta nu le-o pot arata celorlalti, insa cred ca e o relatare fidela celor intamplate- sau, cel putin, a celor intamplate mie."
Trebuie sa citesc cartea din nou. Ca sa o inteleg mai bine.
Wednesday, August 25, 2010
Sunt aiurita si se ia- Caprice Crane
Stupid and contagious e titlul original si desi Sunt aiurita si se ia nu mi se pare o traducere proasta, originalul suna mai bine si sugereaza faptul ca romanul e plin de referinte muzicale. (ca sa nu mai spun ca e scris din perspectiva a doua persoane, Heaven si Brady, iar Brady nu poate fi aiurita pentru ca, intamplator, e barbat)
Dupa primele pagini, am decis ca nu imi place cartea. Cred ca mi s-a parut plictisitor cum scrie. De fapt, am avut impresia ca citesc ceva scris de mine in zilele mele bune, dar apoi am luat o pauza si am continuat cititul si m-am obisnuit cu stilul de scris care pana la urma nici nu poate fi asemanat cu tentativele mele. Cartea a fost adorabila si amuzanta, la fel ca si cele doua personaje, Heaven si Brady. Ei doi sunt vecini si se tachineaza incontinuu (sunt geniale tachinarile lor, daca esti in pana de replici poti sa inveti pe derost toata cartea si nu mai ai probleme (atat de multe)), dar pana la urma ajung sa se imprieteneasca. Si la sfarsit raman impreuna. Asta e foarte dragut si foarte previzibil, dar mi-a placut ca nu raman impreuna decat la sfarsitul cartii. In caz contrar, ar fi fost plictisitor si lucrurile nu s-ar fi potrivit deloc.
A fost prima carte intr-o perioada destul de lunga de timp pe care am incercat sa o citesc cat mai incet, ca sa dureze mai mult. De obicei, ma grabesc pentru ca vreau sa termin cat mai repede. Nu au fost evenimente extraordinare in viata celor doi, doar cele normale de zi cu zi si unele putin mai neobisnuite, iar asta mi-a placut mult. Imi place sa citesc despre viata unor oameni normali (mai mult sau mai putin), despre evenimente aparent nesemnificative, atata timp cat stilul de scris al autorului imi permite sa nu mor de plictiseala. Iar aici, contrar impresiei initiale, nu a fost cazul deloc.
Mi-a placut ca Heaven isi inchipuia ca joaca un rol atunci cand era nevoita sa faca lucruri care nu ii placeau (si nu numai).
Iar Caprice Crane, adica felul in care arata ea m-a surprins initial pentru ca nu mi s-a parut genul de tipa care sa asculte heavy metal si rock si in fine, care e chiar desteapta si foarte amuzanta. Forget about it e a doua carte a ei si a aparut la noi tot in colectia Cocktail.
Dupa primele pagini, am decis ca nu imi place cartea. Cred ca mi s-a parut plictisitor cum scrie. De fapt, am avut impresia ca citesc ceva scris de mine in zilele mele bune, dar apoi am luat o pauza si am continuat cititul si m-am obisnuit cu stilul de scris care pana la urma nici nu poate fi asemanat cu tentativele mele. Cartea a fost adorabila si amuzanta, la fel ca si cele doua personaje, Heaven si Brady. Ei doi sunt vecini si se tachineaza incontinuu (sunt geniale tachinarile lor, daca esti in pana de replici poti sa inveti pe derost toata cartea si nu mai ai probleme (atat de multe)), dar pana la urma ajung sa se imprieteneasca. Si la sfarsit raman impreuna. Asta e foarte dragut si foarte previzibil, dar mi-a placut ca nu raman impreuna decat la sfarsitul cartii. In caz contrar, ar fi fost plictisitor si lucrurile nu s-ar fi potrivit deloc.
A fost prima carte intr-o perioada destul de lunga de timp pe care am incercat sa o citesc cat mai incet, ca sa dureze mai mult. De obicei, ma grabesc pentru ca vreau sa termin cat mai repede. Nu au fost evenimente extraordinare in viata celor doi, doar cele normale de zi cu zi si unele putin mai neobisnuite, iar asta mi-a placut mult. Imi place sa citesc despre viata unor oameni normali (mai mult sau mai putin), despre evenimente aparent nesemnificative, atata timp cat stilul de scris al autorului imi permite sa nu mor de plictiseala. Iar aici, contrar impresiei initiale, nu a fost cazul deloc.
Mi-a placut ca Heaven isi inchipuia ca joaca un rol atunci cand era nevoita sa faca lucruri care nu ii placeau (si nu numai).
Iar Caprice Crane, adica felul in care arata ea m-a surprins initial pentru ca nu mi s-a parut genul de tipa care sa asculte heavy metal si rock si in fine, care e chiar desteapta si foarte amuzanta. Forget about it e a doua carte a ei si a aparut la noi tot in colectia Cocktail.
"Viata nu e asa scurta. Intamplator, viata e cel mai indelungat lucru pe care il ai de facut."
Saturday, August 21, 2010
Ecstasy- Ryu Murakami
"Era de-ajuns sa intalnesc persoane un pic duse cu pluta ca sa-mi dau seama cat de normal eram eu."
"A inteles, in sfarsit, ca in viata oportunitatile nu sunt conditionate neaparat de talent, de varsta sau de momentul potrivit, ci viata in sine este cea mai mare sansa de care putem dispune."
"Eul care se adaposteste in adancul trupurilor noastre nu este unul singur, intelegeti asta, sper. (...) Cei doi indivizi (...) erau doua personalitati diferite reunite din intamplare in unul si acelasi corp."
"Trupul nu poate urma spiritul in paradisul absolut al placerilor."
Tuesday, August 17, 2010
Roald Dahl- Charlie si fabrica de ciocolata
Am terminat Charlie si fabrica de ciocolata de Roald Dahl si parca gasisem ceva citate funny, dar nu mi-am notat si mi-e lene sa caut din nou. Oh, bine, am cautat. Mi-a placut asta:
Nu erau sapte? Oh, well, well, well. Dupa ce am vazut filmul, cartea a fost dezamagitoare. In primul rand, pentru ca Willy Wonka nu a avut ironia, usoara rautate si obiceiurile ciudate pe care le avea in film si mi s-a parut doar... normal. As putea sa revad filmul de o suta de ori doar pentru personajul lui Willy (si pentru Johnny Depp, desigur), dar in carte, el era doar un fabricant de ciocolata obisnuit (bine, bine, era genial, dar cu o personalitate care nu iese in evidenta cu nimic). Am incercat, totusi, sa ignor comparatia film/carte care imi venea mereu in minte si cred ca am reusit, pentru ca a fost o lectura placuta. Ca sa nu mai spun de sfarsit, care nu a fost Da.
"PICATURI DE CURCUBEU- DUPA CE LE SUGETI, PUTETI SCUIPA IN SASE CULORI"
Nu erau sapte? Oh, well, well, well. Dupa ce am vazut filmul, cartea a fost dezamagitoare. In primul rand, pentru ca Willy Wonka nu a avut ironia, usoara rautate si obiceiurile ciudate pe care le avea in film si mi s-a parut doar... normal. As putea sa revad filmul de o suta de ori doar pentru personajul lui Willy (si pentru Johnny Depp, desigur), dar in carte, el era doar un fabricant de ciocolata obisnuit (bine, bine, era genial, dar cu o personalitate care nu iese in evidenta cu nimic). Am incercat, totusi, sa ignor comparatia film/carte care imi venea mereu in minte si cred ca am reusit, pentru ca a fost o lectura placuta.
Sunday, August 15, 2010
Vladimir Nabokov- Lolita
Cartea asta e dovada faptului ca modul cum scrii e la fel de important (poate chiar mai important) decat despre ce scrii. Naratorul e un tip obsedat si putin bolnav mintal, dar il salveaza faptul ca e un scriitor talentat, ceea ce face cartea sa fie foarte placuta. Ca si cum ai citi doar de dragul de a citi, de a trece prin bogatia aia de cuvinte, ignorand continutul. Cand am inceput cartea, am avut impresia ca asta ma va deranja- prea multe cuvinte, propozitii prea lungi, o, Doamne, prea multe detalii. Dar pe parcurs, am inceput sa trec repede peste detaliile care nu ma interesau (nu sarind peste ele, nu suport sa trec peste pasaje, ci parcurgandu-le repede-repede) si sa ma concentrez pe actiune si pe atmosfera generala pe care o creaza cartea, care a fost foarte placuta.
H.H., naratorul (si personajul) , a inceput sa ma dezguste abia la sfarsitul cartii. Probabil pentru ca nu ma gandisem prea mult la faptul ca i-a distrus viata Lolitei si ca ea nu ar fi fost dispusa, poate, sa se culce cu el in fiecare noapte. Abia la sfarsit, cand incepuse sa fie cuprins de regrete, a povestit cum plangea ea noaptea atunci cand el vroia sa inceapa din nou, si suporta. Pana atunci nu pomenise nimic de asta, poate incercand sa se absolve de vina in fata cititorului- dar ar fi trebuit sa imi imaginez. Cum ar fi putut sa ii placa ei viata pe care o ducea cu el? Totusi, nu asta m-a dezgustat cel mai mult, ci partea de dupa ce incepe sa regrete, cand se intalneste cu ea care e casatorita cu altul. Si planuieste sa il ucida pe cel care o i-o rapise cu trei ani in urma, cel despre care ea ii spune ca a fost singurul pe care l-a iubit cu adevarat. Merge acasa la el si il gaseste abia trezit, probabil beat, fara nici o aparare, iar tipul ramane calm si detasat pe tot parcursul discutiei, fara sa dea semne de teama si la sfarsit ajunge chiar sa il roage pe H.H. sa nu il ucida. Iar fraierul il ucide. Daca nu s-ar fi intamplat asta, probabil nu l-as uri, dar acum o fac. Un personaj pe care il urasc, dar care e foarte bine conturat de un autor care pune pe hartie incredibil de multe cuvinte si care ma face sa il invidiez pentru asta.
H.H., naratorul (si personajul) , a inceput sa ma dezguste abia la sfarsitul cartii. Probabil pentru ca nu ma gandisem prea mult la faptul ca i-a distrus viata Lolitei si ca ea nu ar fi fost dispusa, poate, sa se culce cu el in fiecare noapte. Abia la sfarsit, cand incepuse sa fie cuprins de regrete, a povestit cum plangea ea noaptea atunci cand el vroia sa inceapa din nou, si suporta. Pana atunci nu pomenise nimic de asta, poate incercand sa se absolve de vina in fata cititorului- dar ar fi trebuit sa imi imaginez. Cum ar fi putut sa ii placa ei viata pe care o ducea cu el? Totusi, nu asta m-a dezgustat cel mai mult, ci partea de dupa ce incepe sa regrete, cand se intalneste cu ea care e casatorita cu altul. Si planuieste sa il ucida pe cel care o i-o rapise cu trei ani in urma, cel despre care ea ii spune ca a fost singurul pe care l-a iubit cu adevarat. Merge acasa la el si il gaseste abia trezit, probabil beat, fara nici o aparare, iar tipul ramane calm si detasat pe tot parcursul discutiei, fara sa dea semne de teama si la sfarsit ajunge chiar sa il roage pe H.H. sa nu il ucida. Iar fraierul il ucide. Daca nu s-ar fi intamplat asta, probabil nu l-as uri, dar acum o fac. Un personaj pe care il urasc, dar care e foarte bine conturat de un autor care pune pe hartie incredibil de multe cuvinte si care ma face sa il invidiez pentru asta.
Subscribe to:
Posts (Atom)